Lectia 5 –

Cantarea de lauda

Ps. 150:

" Laudati pe Domnul! Laudati pe Dumnezeu in locasul Lui cel sfant, laudati-L in intinderea cerului unde se arata puterea Lui! Laudati-L pentru ispravile Lui cele mari, laudati-L pentru marimea Lui nemarginita. Laudati-L cu sunet de trambita. Laudati-l cu aluta si arfa! Laudati-L cu timpane si cu jocuri, laudati-L cu chimvale sunatoare, laudati-L cu chimvale zanganitoare! Tot ce are suflare sa laude pe Domnul! Laudati pe Domnul!..."

Am mai vorbit de acest subiect si in lectia 3 unde am discutat "cantarea de biruinta". Cantarea de lada este culmea muzicii sacre, este punctul culminant inaltat in varful piramidei de-alungul timpului. Acest fapt ne-a fost demonstrat chiar de Handel unde prin maretul cor "Aleluia" de care am mai vorbit, atinge cel mai inalt grad al cantarilor de lauda. De fapt, intragul oratoriu are ca tema lauda. Cea mai mare parte a psalmilor lui David sunt de lauda. Multi barbati ai credintei ca: Moise, Ana, Maria, Apostolii au cantat cantari de lauda. Compozitori preclasici ca Palestrina, Hasler continuund apoi cu Gluck, Corelli, Vivaldi au inchinat marea parte a muzicii lor in lauda la adresa Creatorului. In mare, am discutat aceasta lectie in tema 3 – Cantarea de biruinta – care e foarte mult legta de cantarea de lauda.As dori sa specific insa acea deosebire dintre cantul de lauda si celelalte cantari. Sa ne intoarcem la cele 7 elemente esentiale ale muzicii cuprinse in lectia 1. Daca celelalte grupuri de gen muzical isi permit sa trateze cu mai putina atentie unul din cele 7 elemente, cantarea de lauda obligatoriu trebuie sa le cuuprinda pe toate in mod egal fiecare. Se cere o atentie deosebita in alegerea repertoriului si dispunerea lui in programul de inchinare. Observati cate motive avea David sa laude pe Domnul! Cat il ajuta aceasta relatie stransa cu Dumnezeu incat oridecateori avea succes, lauda pe Dumnezeu. Aceasta il si ajuta in cresterea sa spirituala. Cantarea de lauda trebuie sa fie intr-adevar inaltatoare, sacra si puternica. Multi comentatori au pus aceste instrumente folosite de David in cantarile sale ca fiind ba profane, ba acceptabile pentru biserica. David aduce in acest psalm toata paleta muzicala pentru a lauda pe Dumne-zeu. Trambita (trompeta) , timpanul, Cavalul, instrumente cu coarde, chimvale sunatoare, chimvale zan-ganitoare, iar in plus – "Laudati-l cu JOCURI".

In versetul 6 David spune: "Tot ce are suflare sa laude pe Domnul". Imi imaginez o gloata imensa ce canta din inima acompaniati cu acelasi zel de o sumedenie de instrumente pentru a imbogati raportul muzical. Imi imaginez un asemenea spectacol in ziua minunata cand toti sfintii uniti laolalta vor canta cu putere in aceiasi structura muzicala, Glorie Aleluia, A Dumnezeului cel viu sa fie Slava, Cinstea, si Inchinarea. Iar la corul imens al pamantenilor salvati sa se alture ostirea cerului intr-un armonios cer de lauda.

Tinand cont de mult avansata stiinta muzicala si numeroasele genuri de muzica, barbati ai muzicii spirituale au interzis cu desavarsire folosirea acestor instrumente in inchinare. In ceea ce ma priveste, instrumentele nu au nimic profan. Insa modul in care sunt folosite, poate aduce o muzica profana. Deaceea in lectiile urmatoare vom studia – caracteristici ale instrumentelor muzicale.

Muzica - Stres ori relaxare

Am vorbit lectiile trecute despre acea muzica ce inalta spiri-tul. Despre frumos si efectul muzi-cii asupra fiintei umane. E bine sa stim de la inceput ca muzica, in toate genurile si complexitatile ei, influenteaza prin acelasi punct comun de conducere al fiintei noastre insa, incotro e indreptat farul, intr-acolo lumineaza.Aceasi punct sensibil care receptioneaza mesajul muzicii, este comandat atat de muzica spirituala cat si cea trupeasca. Niciodata nu va fi inaltat spiritul, ascultand o muzica superficiala care se adreseaza doar trupului si sentimentelor pasive ale omului; si invers, pacea sufleteasca oferita de muzica spiritului va fi gasita numai in prezenta acestui gen muzical. Cand spiritul va fi relaxat, si trupul se va re-laxa de la sine. Muzica profunda se adreseaza facultatilor profunde ale omului.Si totusi, muzica sacra e acceptata de foarte putini indivizi ca fiind delectare. Ei privesc ca relaxare muzica zgomotaosa, ritmata puternic si cu nuante ragusite. Oricat de rau as fi privit, nu ma feresc sa spun ca ei sunt deja robi. Miscarea corpului e totdeauna obositoare. Nu condamn miscarea. E o baza fundamentala in sanatate , miscarea fizica. Insa si aceasta, oricat ar fi de buna, si sportul in general va obosi corpul, si acesta va cere odihna. Un om bine echilibrat va sti totdeauna ce inseamna cumpatarea.Pentru că a fi cumpătat înseamna a fi echilibrat. Relaxarea improspateaza puterile, da viata si indeamna omul odihnit la o lucra-re noua. Astfel de relaxare, care sa improspateze, nu va fi niciodata obtinuta in mijlocul unei muzici "o-bositoare". Si totusi, realist privind, chiar avem nevoie de asemenea muzica? Ce ziceti?

Toti declara ca muzica este o arta, si sunt total de acord. Insa arta... ramane arta. Oricine a auzit de marii talentati: Leonardo da Vinci, Vasco da Gama, Stefan Luchian, si toti suntem convinsi ca au fost, si vor ramane artisti.Ei au facut arta. Au prezentat lumii prin talentul lor, adevarate creatii artistice. Deasemenea, oricine poate picta un chip de om cu ochi, nas si gura, poate schita o planta, pom, floare, frunza, oricine poate desena diferite obiecte si totusi nu sunt artisti. In lume, arta se compara. Inca n-am ajuns sa amestecam lucrurile de arta in aceiasi "oala" cu cele mediocre. Si totusi, declaratia care circula prin popor este scurta: "Muzica este o arta". Am aratat in lectiile anterioare ca peste tot in jur exista muzica. Insa nu tot ce auzim putem sa spunem ca e si artistic. Si chiar de ar dori cineva sa ma contrazica spunandu-mi ca orice gen de muzica este o arta in felul ei, nu-l voi contesta, dar..." arta ramane arta". Se va dovedi in timp daca acea lucrare ramane sau nu. Incheind, as parafraza astfel: IN ARTA EXISTA RELAXARE.

1 – NOTATIA MUZICALA

1 – Identificarea unei game

Dupa numarul diezilor si al bemolilor aflati la cheie, se afla gama sau tonalitatea piesei respective.

In gamele cu diezi, de la ultimul diez urci o treapta mai sus si afli tonalitatea. In gamele cu bemoli, penultimul bemol indica tonalitatea. Un singur bemol e gama fa major.

2 – TIMBRURILE VOCALE*
Soprana dramatica – poseda o voce puternica, pe toata intinderea, de un timbru penetrant, incordat, taios, aproape metalic. Este vocea preferata in dramele muzicale care cer forta, patrundere si volum, constituind idealul marilor roluri de profunzime si intens conflict dramatic.

Intinderea vocii:

Modele din literatura muzicala:

Verdi - Aida
Mascagni - Cavalleria (Santuzza)
Beethoven - Fidelio ( Leonora)
Wagner - Tristan ( Isolda)
Strauss - Elekta si Salomeea

3 – Exercitii –

Intonati rar arpegiul.Cautati sa identificati salturile, sa "auziti" notele care nu se aud ( re , fa , la ,si )

Intonati dupa fantezie in limitele gamei muzicale temeperate, salturi suitoare si coboratoare controland mereu tonalitatea si calitatea sunetului produs.